Kontzeptua

Eguzki Amandrea (1997ko bertsioa)

Astro luminoso, centro de nuestro sistema planetario, eguzki (AN, B, G, L), iguzki (AN, BN, Sal, G, L, R, S, E. Lap.), iruzki (AN, G), iduzki (AN), ek(h)i (BN, S), eki (BN, Leiz), eguzku, iki (R), ek(h)eerri (L); iguzkiak arrazoiñekin erran ahal diazaio beranduraiño ohean datzanari (Ax. 21), el sol con razón puede decir al que está en la cama hasta muy tarde; hark iguzkiak bezala egiten du, onei eta gaixtoei, guztiei argitzen deraue (Ax. 69), El hace como el sol, que alumbra a buenos y malos, a todos; iguakiak beratzen du ezkoa, eta gogortzen lurra (Ax. 72), el sol ablanda la cera y endurece la tierra; eztadilla iguzkia eror zuen haserretasunaren gainean (Ax. 181 ), que el sol no se ponga sobre vuestro enfado; iguzkiz iguzki (Ax. 181), de sol a sol; bi presuna daude iguzkian (Ax. 374), dos personas están al sol; ekiaren leinuriak (Rod. H), los rayos del sol; iguzki azpian deus barririk ez (Lh), nada nuevo bajo el sol; iguzkia egunoro badabila bere bidean (Lh), el sol hace su camino todos los días; balin badut iguzkia, ezkoargiaz eztut antsia (S), si tengo el sol, no me importa la vela.

Sobrenombre que se le da al sol, inaut (BN, Laf. Lh); inaut egur agiten ari zaiku, el sol está cortando madera; se dice por la mañana cuando se prepara un día caluroso.

Alternativas de sol y lluvia, iguzki-bortxazta (BN-s), azeri-ezkontza, azeri-eztai (Pl. Mug).

Espacio de luz entre nubes, bitargi (B), ostarte (B-ar-arg-oñ, G-gab-ord-zeg), gortxinga (AN), ek(h)i-sistil (BN), iduzki-burtzinga (BN, aezk, Azk), eguzkiarte (R), kortxintxa (Gar); kiriketan dabil iruzkia (Supl. Azk), el sol juega al escondite.

Eclipse del sol, ilun-aldia (Gar), eki-illune, eguzki-illune, eguzki-itzaltze (Pl. Mug).

Eclipse total del sol, ilun-aldi betea, arge-betea (Gar.).

Órbita del sol, eguzki bidea (Gar).

Sol ardiente, sinka, dzinka (BN), iguzkimin (S, P. A, Lh), iduski-burtzinga (Supl. Azk), eguzki-galda (L-M).

Salida del sol, ekijalkigia (H), eguzki-irtera, eki sortze (Pl. Mug).

Puesta del sol, euzki sarrera (Pl. Mug).

Lugar por donde sale el sol, eguzkialde (Bc), iguzki-erkingu (R), goiztiri (H, Lh).

Paraje donde no da el sol, laiotz (Gc), ospel (AN-lez, Gc), mospel (AN-b-irun, G-don), abaro (AN-goiz, Bc, G-and), itzalpe (AN, G, L, S), uzpel (BN-ald, L-ain), itzalgune (BNs, R, S).

Lugar por donde se oculta el sol, ekitzalgia (S).

Al sol, eguzkitan (AN, B, G, L), ekitan (S), iguzkitan egon, iguzkitara egon (Lh).

Exponerse al sol, ekitatü, ekitatze (S), irazkiztatu (S, Fx, Lh), eguzkitatu (Lh), iguzkiztatu (H, Lh), ekiztatü (Duv.), iguzkiztatu (H); bere gogora dago gatu iguzkitatzen bezelako (Lh), está a su gusto, como gato que toma el sol.

Hacer sol, ekitü, ekitze (S), iguzkitu (H, Lh).

De sol a sol; desde que sale el sol hasta que se pone, iduzkiz iduzki (BN, aezk, Azk).

Calor del sol, xitoltze (S, Fx, Lh).

Sol de la tarde a punto de ponerse, artzai-eguzki (G).

Mientras luce el sol, iguzkiz-iguzki (L, BN).

En pleno sol, ekitoltzian (S).

Al sol que más calienta, eguzkia nora, zapiak ara (Per. Ab.), lit. a donde va el sol, allá van los trapos; gau ta egun, norbaiti jarrai, norbaiten ondoren ibilli (G, J. M.), no dejar a sol ni a sombra.

Bot. Sol de Indias, girasol, eguzki-belar (L-ain), ekilili (ms-Lond), ek(h)ilili (S, Alth.), eguzki-lore (Pl. Mug).

Diccionario Auñamendi