Conjunto de frutos que se recogen de la tierra, uzta (c..), urtaro (B, AN), kopuru (G), zitu (AN, BN), bihi (L), mozkin (L, BN, S), andana (AN), jina (BN), lugozo (Hb.), errebolta (T-L); mies, cereal, uzta (c..), labore (B, G, L), ogitze (AN, L), eraitzio, eratzio, eraizio (AN), erizio, erintzu (BN), abustua (Land.).
-de trigo temprano, lan (BN).
-de trigo tardío, birgari (B, G), bratzen, brazen (BN).
-del maíz después del trigo, birrarto (B); la primera cosecha de hierba, uztai-bedar, uzta-bedar (B), uztaba (G), uzta-belar (AN), maiatz-belar (AN, L), belar (L, BN, S); segunda cosecha de hierba, renadio, urri-bedar (B), urri-belar (G), urri-sorho (AN, L, BN), ardall, ardalla (S).
-de bellota, bellotera, ezkurtze (BN).
-abundante de grano, ogite (AN, L), bihite (L), ogibide (S), bihiketa (Hb.).
-regulat, birbinda (L), birbirita (BN), erdiskal (S, R), erdiskaill (S), pirrika (BN).
-por levantar, uzta sarkizuna (L); año de buena cosecha, urtaro (B, AN, BN, R), urtabe (B, G, AN, R), urtada, urtebe, urtebera (B), urtaldi (L, BN, S, R), urtegiro (L, R), urtebgite (S); año de mala cosecha, urte motz (c..), urte mu rritz (AN, L, BN, S); buena cosecha, urtaro ona (B, AN: uztaren arau zuhurraren jatea; janaqo dezanak, arrotz duke asea (Oih., Prov.), el cuerdo come conforme a la cosecha; el que come más, tendrá por huésped el hambre; bisustuetan kopuru aundia izaten da (G), en años bisiestos suele haber abundante cosecha; azaroaren ariora izanen da eraizioa (Liz.), conforme a la siembra será la cosecha; bi zituak kanpora direnean, beldurrago bear da arri-eraunsdiz (AN), cuando las dos cosechas (trigo y maíz) están fuera, hay que temer más al pedrisco
-, temporada en que se recogen, batzaldi (B), uzta (H.), uztaro (c..), uztail (G, L, BN, S), bilzaro (S), biltzaro (B-M).
-, conjunto de operaciones para recoger los frutos de la tierra, batze, batzai, bakun (B), uzta-biltze (Leiz.), biltze (S), bildura, bilkoi (L), bilketa (Duv.).
Tiempo que media entre el fin de una cosecha y el comienzo de la otra, zarbarriarte, zarbarriune (B), zahar-berri arte (S), ubarrazki (G): zarbarriartean santa Mariñako aldapea nekez egiten da (B), es muy fatigoso subir la cuesta de Santa Marina en el tiempo que media entre las cosechas.
Diccionario Auñamendi.
-de trigo temprano, lan (BN).
-de trigo tardío, birgari (B, G), bratzen, brazen (BN).
-del maíz después del trigo, birrarto (B); la primera cosecha de hierba, uztai-bedar, uzta-bedar (B), uztaba (G), uzta-belar (AN), maiatz-belar (AN, L), belar (L, BN, S); segunda cosecha de hierba, renadio, urri-bedar (B), urri-belar (G), urri-sorho (AN, L, BN), ardall, ardalla (S).
-de bellota, bellotera, ezkurtze (BN).
-abundante de grano, ogite (AN, L), bihite (L), ogibide (S), bihiketa (Hb.).
-regulat, birbinda (L), birbirita (BN), erdiskal (S, R), erdiskaill (S), pirrika (BN).
-por levantar, uzta sarkizuna (L); año de buena cosecha, urtaro (B, AN, BN, R), urtabe (B, G, AN, R), urtada, urtebe, urtebera (B), urtaldi (L, BN, S, R), urtegiro (L, R), urtebgite (S); año de mala cosecha, urte motz (c..), urte mu rritz (AN, L, BN, S); buena cosecha, urtaro ona (B, AN: uztaren arau zuhurraren jatea; janaqo dezanak, arrotz duke asea (Oih., Prov.), el cuerdo come conforme a la cosecha; el que come más, tendrá por huésped el hambre; bisustuetan kopuru aundia izaten da (G), en años bisiestos suele haber abundante cosecha; azaroaren ariora izanen da eraizioa (Liz.), conforme a la siembra será la cosecha; bi zituak kanpora direnean, beldurrago bear da arri-eraunsdiz (AN), cuando las dos cosechas (trigo y maíz) están fuera, hay que temer más al pedrisco
-, temporada en que se recogen, batzaldi (B), uzta (H.), uztaro (c..), uztail (G, L, BN, S), bilzaro (S), biltzaro (B-M).
-, conjunto de operaciones para recoger los frutos de la tierra, batze, batzai, bakun (B), uzta-biltze (Leiz.), biltze (S), bildura, bilkoi (L), bilketa (Duv.).
Tiempo que media entre el fin de una cosecha y el comienzo de la otra, zarbarriarte, zarbarriune (B), zahar-berri arte (S), ubarrazki (G): zarbarriartean santa Mariñako aldapea nekez egiten da (B), es muy fatigoso subir la cuesta de Santa Marina en el tiempo que media entre las cosechas.
Diccionario Auñamendi.
